Decizie privind Comisia pentru prevenirea actelor de coruptie










ORDIN Nr. 5113 din 15 decembrie 2014
pentru aprobarea Metodologiei privind managementul riscurilor de corupţie în cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale şi al instituţiilor şi unităţilor subordonate/coordonate a căror activitate vizează învăţământul preuniversitar
EMITENT: MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 8 din 7 ianuarie 2015

În conformitate cu prevederile:
- Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
- Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
- Legii nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici, republicată;
- Legii nr. 477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din autorităţile şi instituţiile publice;
- Legii nr. 251/2004 privind unele măsuri referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acţiuni de protocol în exercitarea mandatului sau a funcţiei;
- Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare;
- Legii nr. 115/1996 pentru declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane cu funcţii de conducere şi de control şi a funcţionarilor publici, cu modificările şi completările ulterioare;
- Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare;
- Legii nr. 571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii;
- Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
- Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici nr. 1.200/2013 privind monitorizarea respectării normelor de conduită de către funcţionarii publici şi a implementării procedurilor disciplinare;
- Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial, cuprinzând standardele de control intern/managerial la entităţile publice şi pentru dezvoltarea sistemelor de control intern/managerial, republicat, cu modificările ulterioare;
- Hotărârii Guvernului nr. 185/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.

ART. 1
Se aprobă Metodologia privind managementul riscurilor de corupţie în cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale şi al instituţiilor şi unităţilor subordonate/coordonate a căror activitate vizează învăţământul preuniversitar, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
ART. 2
Secretarul general adjunct - preşedintele Comisiei Naţionale de Prevenire a Actelor de Corupţie în Educaţie, direcţiile generale/direcţiile/serviciile din Ministerul Educaţiei Naţionale, instituţiile şi unităţile subordonate/coordonate a căror activitate vizează învăţământul preuniversitar vor aduce la cunoştinţa personalului prevederile prezentului ordin.
ART. 3
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul educaţiei naţionale,
Remus Pricopie

Bucureşti, 15 decembrie 2014.
Nr. 5.113.

ANEXA 1

METODOLOGIE
privind managementul riscurilor de corupţie în cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale şi al instituţiilor şi unităţilor subordonate/coordonate a căror activitate vizează învăţământul preuniversitar

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

ART. 1
În înţelesul prezentei metodologii, termenii şi expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:
a) structuri ale Ministerului Educaţiei Naţionale - structuri ale aparatului central al Ministerului Educaţiei Naţionale şi instituţii şi unităţi subordonate/coordonate a căror activitate vizează învăţământul preuniversitar, respectiv structuri subordonate acestora ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite;
b) unitate de muncă - formă de organizare structurală ce reuneşte un ansamblu de angajaţi care realizează acelaşi gen de activităţi, permiţând în consecinţă expunerea la riscuri similare. Unitatea de muncă poate fi regăsită în structura organizatorică a Ministerului Educaţiei Naţionale sub denumiri variate: direcţie generală, direcţie, serviciu, birou sau la structurile subordonate/coordonate sub denumirea de compartiment, comisie, catedră, consiliu, dar şi funcţie unică, aşa cum sunt, de exemplu, funcţiile de psiholog sau consilier juridic;
c) coordonator al unităţii de muncă - directorul/şeful ori responsabilul cu organizarea activităţilor din cadrul unei unităţi de muncă, care furnizează informaţiile solicitate de către Comisia Naţională de Prevenire a Actelor de Corupţie în Educaţie pe tot parcursul activităţilor de management al riscurilor de corupţie;
d) activitate - ansamblu de acte fizice, intelectuale şi morale realizate în scopul obţinerii unor rezultate;
e) ameninţare de corupţie - acţiunea sau evenimentul potenţial de corupţie ce poate să apară în cadrul unei activităţi a Ministerului Educaţiei Naţionale sau a unei structuri subordonate/coordonate Ministerului Educaţiei Naţionale;
f) risc de corupţie - ameninţare de corupţie, vizând un angajat, colectiv profesional sau domeniu de activitate, determinat de cauze/vulnerabilităţi specifice şi de natură să producă un impact cu privire la îndeplinirea obiectivelor/ activităţilor unei structuri;
g) vulnerabilitate - slăbiciune în sistemul de reglementare ori control al activităţilor specifice, care ar putea fi exploatată, stând la baza şi putând declanşa săvârşirea unei fapte de corupţie. Spre deosebire de ameninţare, care este potenţială, vulnerabilitatea/cauza există permanent în cadrul activităţii unei structuri;
h) materializarea riscului - translatarea riscului din domeniul incertitudinii, al situaţiei potenţiale de corupţie în cel al certitudinii, respectiv săvârşirea unei fapte de corupţie;
i) incident de integritate - eveniment produs la nivelul unei structuri a Ministerului Educaţiei Naţionale, urmat de dispunerea faţă de personalul implicat a uneia dintre următoarele măsuri: trimiterea în judecată, hotărârea definitivă de condamnare pentru fapte de corupţie, respectiv aplicarea unei sancţiuni disciplinare ca urmare a efectuării unui test de integritate ori a întocmirii unui raport de evaluare, rămas definitiv, de către Agenţia Naţională de Integritate;
j) impact - efectele produse în cadrul activităţii unei structuri în cazul în care un risc de corupţie se materializează;
k) responsabil de risc - personalul de conducere al structurii Ministerului Educaţiei Naţionale, responsabilizat prin Registrul riscurilor de corupţie pentru implementarea măsurilor de prevenire/control.
ART. 2
(1) Prezenta metodologie se aplică în scopul adoptării la nivelul tuturor structurilor Ministerului Educaţiei Naţionale a unor măsuri de control şi/sau prevenire, adaptate cauzelor care determină posibilitatea de apariţie a unor fapte de corupţie, astfel încât să fie menţinute la un nivel acceptabil atât probabilitatea de apariţie a acestora, cât şi impactul resimţit la nivelul activităţilor ministerului sau la nivelul structurilor subordonate/coordonate Ministerului Educaţiei Naţionale.
(2) Conducătorii structurilor Ministerului Educaţiei Naţionale sunt obligaţi să asigure implementarea prezentei metodologii şi să aplice măsuri de prevenire/control care să limiteze expunerea la riscuri de corupţie a personalului.
(3) Ministerul Educaţiei Naţionale poate colabora, în baza unui protocol, cu Direcţia Generală Anticorupţie, cu Serviciul Român de Informaţii sau cu alte structuri/instituţii cu competenţe în domeniu.
(4) Ministerul Educaţiei Naţionale poate coopera la nivel central şi teritorial cu structurile specializate ale Direcţiei Generale Anticorupţie şi ale Serviciului Român de Informaţii, în vederea:
a) planificării şi organizării de cursuri ori stagii de formare destinate dobândirii sau perfecţionării cunoştinţelor şi competenţelor/abilităţilor personalului Ministerului Educaţiei Naţionale/structurilor subordonate/coordonate, pentru aplicarea prezentei metodologii;
b) adaptării metodelor şi instrumentelor utilizate pentru culegerea, analiza, interpretarea şi evaluarea categoriilor de date şi informaţii privind riscurile de corupţie la particularităţile funcţionale sau operaţionale ale Ministerului Educaţiei Naţionale şi ale structurilor subordonate/coordonate;
c) elaborării de ghiduri şi proceduri destinate să asigure atingerea obiectivelor activităţilor şi sustenabilitatea rezultatelor;
d) accesării fondurilor structurale, pentru atingerea obiectivelor propuse.
(5) Ministerul Educaţiei Naţionale asigură monitorizarea, coordonarea şi evaluarea stadiului de implementare a prezentei metodologii şi a măsurilor de prevenire/control al riscurilor de corupţie de către structurile Ministerului Educaţiei Naţionale, pe baza datelor şi informaţiilor transmise de acestea ori a rapoartelor de monitorizare şi reevaluare.
(6) Structurile au obligaţia de a furniza Ministerului Educaţiei Naţionale datele şi informaţiile solicitate, cu respectarea termenelor şi a cerinţelor generale ori specifice stabilite.

CAPITOLUL II
Managementul riscurilor de corupţie

SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale

ART. 3
Activităţile de management al riscurilor de corupţie au drept scop atingerea obiectivelor:
a) promovarea integrităţii, transparenţei instituţionale şi a bunei desfăşurări a activităţilor specifice;
b) stabilirea priorităţilor de intervenţie în domeniul prevenirii corupţiei;
c) asumarea răspunderii de către personalul de conducere cu privire la implementarea măsurilor de prevenire/control al riscurilor de corupţie.
ART. 4
Managementul riscurilor de corupţie presupune parcurgerea următoarelor etape:
a) instruirea persoanelor din sfera educaţiei (cadre didactice, personal de conducere, membri ai consiliilor de administraţie cu privire la modalităţile de prevenire şi combatere a corupţiei, la importanţa integrităţii);
b) pregătirea activităţilor;
c) identificarea şi descrierea riscurilor de corupţie;
d) evaluarea riscurilor de corupţie;
e) determinarea şi implementarea măsurilor de prevenire/ control;
f) monitorizarea şi revizuirea periodică a riscurilor;
g) reevaluarea riscurilor.
ART. 5
(1) În vederea realizării activităţilor de management al riscurilor de corupţie, şefii structurilor Ministerului Educaţiei Naţionale dispun, prin decizie, constituirea de comisii pentru prevenirea actelor de corupţie în educaţie, denumite în continuare comisii.
(2) Componenţa fiecărei comisii se stabileşte în funcţie de dimensiunea şi caracteristicile organizatorice ale structurilor Ministerului Educaţiei Naţionale, avându-se în vedere următoarele categorii de funcţii:
a) coordonatorul comisiei este conducătorul structurii sau o persoană desemnată de către acesta;
b) membrii comisiei sunt desemnaţi din rândul personalului de conducere sau sunt persoane desemnate de la nivelul principalelor direcţii, servicii, birouri ori similare;
c) şeful/reprezentantul structurii de control managerial intern;
d) şeful/reprezentantul structurii de management resurse umane - la nivelul Ministerului Educaţiei Naţionale/structurii subordonate/coordonate;
e) consilierul pentru integritate;
f) secretarul comisiei, numit de coordonatorul comisiei; secretarul comisiei este şi persoana responsabilă cu raportarea stadiului de implementare a Strategiei anticorupţie în educaţie.
(3) La solicitarea structurilor Ministerului Educaţiei Naţionale pot participa la activităţile comisiilor şi reprezentanţi ai organelor abilitate care să asigure instruirea şi îndrumarea de specialitate.
(4) Stadiul de implementare a măsurilor de prevenire/control a/al riscurilor de corupţie din sistemul educaţional este monitorizat de către Comisia Naţională pentru Prevenirea Actelor de Corupţie în Educaţie. Componenţa şi regulamentul de funcţionare a acesteia sunt aprobate prin ordin al ministrului.
ART. 6
(1) Consilierul pentru integritate este persoana desemnată la nivelul structurilor aparatului central al Ministerului Educaţiei Naţionale şi al structurilor aflate în subordinea/coordonarea Ministerului Educaţiei Naţionale, respectiv al structurilor subordonate acestora ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite, pentru sprijinirea activităţilor de prevenire a corupţiei.
(2) Şefii structurilor prevăzute la alin. (1) pot dispune desemnarea consilierilor pentru integritate şi la alte structuri din subordine, având la bază criteriile minimale reprezentate de:
a) volumul şi complexitatea activităţilor structurii;
b) numărul angajaţilor din cadrul structurilor subordonate sau aflate în coordonare;
c) posibilităţile concrete de prevenire a corupţiei;
d) distanţa dintre sediul structurii subordonate/coordonate şi sediul structurii ierarhic superioare.
ART. 7
Consilierul pentru integritate se desemnează prin dispoziţie a conducătorului structurii din rândul personalului care respectă normele de deontologie profesională, procedurile de lucru în activitatea desfăşurată sau prevederile legale privind incompatibilităţile, interdicţiile, declararea averilor ori conflictul de interese.
ART. 8
(1) Consilierul pentru integritate are următoarele atribuţii:
a) prezintă materialele transmise de către Ministerul Educaţiei Naţionale cu privire la activitatea de prevenire şi combatere a corupţiei personalului din structurile aflate în subordinea/coordonarea Ministerului Educaţiei Naţionale;
b) ţine evidenţa nominală a personalului care participă la activităţile de informare şi de instruire anticorupţie;
c) propune şefului structurii organizarea şi desfăşurarea unor activităţi de instruire;
d) sprijină membrii comisiei în realizarea activităţilor de monitorizare, evaluare/reevaluare a riscurilor ori de realizare a studiilor de caz.
(2) Fişa postului persoanei desemnate consilier pentru integritate se actualizează cu atribuţiile prevăzute la alin. (1) ori de câte ori este necesar, în condiţiile legii.
ART. 9
Şefii structurilor Ministerului Educaţiei Naţionale au obligaţia de a comunica în scris Comisiei Naţionale de Prevenire a Actelor de Corupţie în Educaţie, în termen de 30 de zile, orice modificări cu privire la persoanele desemnate consilieri pentru integritate sau a persoanelor responsabile cu raportarea stadiului de implementare a Strategiei anticorupţie în educaţie.
ART. 10
(1) În vederea realizării activităţilor referitoare la managementul riscurilor de corupţie, fiecare comisie beneficiază de sprijinul coordonatorilor unităţilor de muncă, aceştia având obligaţia de a transmite, în termenele şi cu respectarea condiţiilor specifice, informaţiile sau documentele solicitate.
(2) La stabilirea unităţilor de muncă ce se includ în procesul de identificare şi evaluare a riscurilor de corupţie se au în vedere categoriile de activităţi prevăzute la art. 11.

SECŢIUNEA a 2-a
Pregătirea activităţilor

ART. 11
(1) Implementarea prezentei metodologii vizează, în etapa de pregătire, următoarele aspecte:
a) constituirea şi stabilirea componenţei comisiilor;
b) informarea personalului privind prevederile prezentei metodologii;
c) instruirea membrilor comisiei cu privire la aspectele conceptuale şi metodologice specifice managementului riscurilor de corupţie;
d) fixarea principalelor repere ale activităţilor: delimitarea unităţilor de muncă ce se includ în procesul de analiză, rolul şi responsabilităţile fiecărui membru al comisiei, precum şi planificarea, desfăşurarea şi evaluarea activităţilor.
(2) Activităţile stabilite conform alin. (1) lit. d) sunt prevăzute în Fişa pentru stabilirea sarcinilor, responsabilităţilor şi planificarea activităţii comisiei, prevăzută în anexa nr. 1.
ART. 12
Responsabilitatea privind planificarea şi desfăşurarea instruirii membrilor comisiilor revine Ministerului Educaţiei Naţionale, prin structurile sale centrale şi teritoriale.

SECŢIUNEA a 3-a
Identificarea şi descrierea riscurilor de corupţie

ART. 13
(1) Identificarea şi descrierea riscurilor constau în evidenţierea ameninţărilor de corupţie, precum şi a vulnerabilităţilor/cauzelor prezente în cadrul activităţilor curente ale structurilor Ministerului Educaţiei Naţionale care ar putea conduce la săvârşirea unor fapte de corupţie.
(2) Pentru identificarea ameninţărilor de corupţie se desfăşoară următoarele activităţi:
a) chestionarea conducerii structurilor Ministerului Educaţiei Naţionale;
b) evaluarea activităţii şi a situaţiilor specifice de muncă ale angajaţilor;
c) descrierea ameninţărilor de corupţie.
ART. 14
(1) Pentru identificarea opiniilor cu privire la riscurile de corupţie şi eficacitatea măsurilor de prevenire/control existente, membrii comisiei realizează chestionarea întregului personal de conducere de la nivelul structurii Ministerului Educaţiei Naţionale, exclusiv a coordonatorilor unităţilor de muncă, utilizând întrebările din Chestionarul pentru identificarea ameninţărilor/riscurilor de corupţie (ghid de interviu pentru conducerea structurii/componentelor, exclusiv coordonării unităţilor de muncă), prevăzut în anexa nr. 2.
(2) Informaţiile rezultate din analiza chestionarelor se utilizează în activităţile ulterioare de management al riscurilor de corupţie.
ART. 15
Membrii comisiei analizează obiectivele specifice ale structurii Ministerului Educaţiei Naţionale, completând, pe baza documentelor interne şi/sau, după caz, a consultării coordonatorilor unităţilor de muncă, Fişa de analiză a activităţilor vulnerabile la corupţie, prevăzută în anexa nr. 3.
ART. 16
(1) Potrivit prezentei metodologii sunt considerate vulnerabile la corupţie toate activităţile care prezintă slăbiciuni în sistemul de control intern/managerial, de natură a fi exploatate de către angajaţii structurii sau de către terţi, pentru comiterea unor fapte de corupţie.
(2) În procesul de analiză de la nivelul unei structuri a Ministerului Educaţiei Naţionale vor fi incluse următoarele categorii de activităţi, după caz:
a) contacte frecvente cu exteriorul instituţiei, cu diversele categorii de beneficiari ai serviciilor publice;
b) gestionarea fondurilor externe ale programelor/proiectelor, a fondurilor comitetului de părinţi;
c) gestionarea informaţiei - deţinerea şi utilizarea informaţiei, accesul la informaţii confidenţiale, gestionarea informaţiilor clasificate;
d) gestionarea mijloacelor financiar-contabile;
e) achiziţia/gestionarea de bunuri, servicii şi lucrări;
f) gestionarea şi funcţionarea bunurilor aflate în administrare şi a bazei materiale a unităţii de învăţământ;
g) acordarea unor aprobări ori autorizaţii;
h) gestionarea actelor de studii şi a documentelor de evidenţă şcolară;
i) îndeplinirea funcţiilor de control, monitorizare, evaluare şi consiliere;
j) competenţa decizională exclusivă;
k) recrutarea şi selecţia personalului;
l) constatarea de conformitate sau încălcare a legii, aplicarea de sancţiuni;
m) constituirea claselor/transferul elevilor;
n) gestionarea situaţiilor şcolare;
o) încheierea situaţiei şcolare semestriale/anuale a elevilor;
p) acordarea premiilor, a recompenselor şi a distincţiilor elevilor;
q) respectarea eticii profesionale;

r) sancţionarea atitudinilor neadecvate funcţiei de cadru didactic, didactic auxiliar sau personal administrativ;

s) orice alte activităţi prevăzute în regulamentele şi metodologiile specifice.

ART. 17

Membrii comisiei şi/sau, după caz, coordonatorii unităţilor de muncă întocmesc pentru fiecare activitate inclusă în Fişa de analiză a activităţilor vulnerabile la corupţie o sinteză a ameninţărilor de corupţie susceptibile să se manifeste în acel context profesional, având în vedere, cel puţin, următoarele elemente:

a) sursele posibile de riscuri de corupţie la care personalul poate fi expus: persoane, grupuri interesate de serviciile oferite, avantajele sau dezavantajele potenţiale pentru terţi, materiale ori de altă natură, ce pot fi generate de activităţile desfăşurate;

b) acţiunile ori demersurile premergătoare săvârşirii unei infracţiuni;

c) fapte de corupţie care au fost comise anterior în cadrul domeniului de activitate;

d) cazuri de conduită necorespunzătoare sau încălcări ale procedurilor, înregistrate la nivelul structurii.

ART. 18

Pentru descrierea ameninţărilor de corupţie, membrii comisiei au în vedere enunţurile utilizate în cadrul Raportului privind riscurile şi vulnerabilităţile la corupţie specifice structurilor Ministerului Educaţiei Naţionale, realizat de către Ministerul Educaţiei Naţionale.

ART. 19

(1) Fişele de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie, întocmite conform modelului prevăzut în anexa nr. 4, se completează de către membrii comisiei şi/sau, după caz, coordonatorii unităţilor de muncă, pentru fiecare dintre ameninţările identificate conform art. 17.

(2) Pentru identificarea cauzelor aferente fiecărui risc se au în vedere informaţiile rezultate în urma derulării etapelor prevăzute la art. 21 şi 23, precum şi orice alte observaţii sau analize privind cultura organizaţională sau conduita angajaţilor.

ART. 20

În vederea identificării vulnerabilităţilor/cauzelor care determină expunerea la riscuri de corupţie, membrii comisiei parcurg următoarele etape:

a) identificarea cadrului normativ;

b) analiza incidentelor de integritate;

c) analiza eficacităţii sistemului de control intern/managerial al structurii.

ART. 21

(1) Membrii comisiei şi/sau, după caz, coordonatorii unităţilor de muncă întocmesc, în formatul prevăzut în anexa nr. 5, un raport de evaluare a cadrului normativ aplicabil domeniului de activitate vizat.

(2) Obiectivele analizei cadrului normativ sunt:

a) identificarea prevederilor ce conţin factori potenţiali de manifestare a corupţiei;

b) avansarea de propuneri pentru eliminarea normelor care favorizează sau pot favoriza corupţia;

c) propunerea unor măsuri de prevenire/control pentru a reduce expunerea la riscuri de corupţie.

ART. 22

Membrii comisiei, în colaborare cu personalul specializat din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie, Agenţia Naţională de Integritate sau alte structuri specializate, realizează o analiză generală a incidentelor de integritate care s-au manifestat în cadrul structurilor Ministerului Educaţiei Naţionale, ţinând cont de următoarele elemente:

a) evoluţia probabilă a diferitelor fenomene infracţionale din sfera corupţiei, a nivelului de gravitate ori a impactului asociat acestora;

b) activităţile expuse riscurilor de corupţie analizate şi gradul lor de vulnerabilitate;

c) modurile de operare utilizate şi măsurile pe care făptuitorii le-au adoptat pentru a-şi disimula actele infracţionale;

d) măsurile de prevenire/control care au fost adoptate în cadrul domeniilor de activitate unde s-au produs incidente de integritate şi gradul de eficacitate a acestora.

ART. 23

Membrii comisiei şi/sau, după caz, coordonatorii unităţilor de muncă identifică şi consemnează în fişele întocmite conform art. 19 eventuale deficienţe în cadrul sistemului de control intern/managerial utilizat, având în vedere:

a) constatări rezultate din activităţi de control ori sesizări anterioare, care au identificat deficienţe ori vulnerabilităţi ale sistemului de control intern/managerial, de natură a favoriza apariţia unor fapte de corupţie;

b) eficacitatea implementării de către conducerea structurii/Ministerului Educaţiei Naţionale a concluziilor şi recomandărilor furnizate în urma activităţilor de control;

c) vulnerabilităţi la corupţie pe care terţii le-ar putea exploata în planurile reglementării, organizării, desfăşurării şi controlului activităţii, al formării, instruirii şi experienţei personalului.



SECŢIUNEA a 4-a

Evaluarea riscurilor de corupţie



ART. 24

(1) Evaluarea riscurilor de corupţie se realizează cu scopul de a fundamenta decizia cu privire la prioritatea de stabilire a măsurilor de prevenire/control, prin estimarea nivelurilor de probabilitate şi impact asupra rezultatelor aşteptate şi a prestaţiei profesionale a personalului.

(2) Activitatea de evaluare se desfăşoară pentru fiecare dintre riscurile înscrise în fişele de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie.

ART. 25

Pentru evaluarea riscurilor de corupţie se parcurg următoarele etape:

a) estimarea probabilităţii de materializare a riscurilor de corupţie;

b) determinarea impactului asupra obiectivelor şi activităţilor structurii;

c) aprecierea caracterului adecvat al măsurilor de control existente pentru fiecare risc de corupţie;

d) determinarea expunerii la riscuri şi a priorităţii de intervenţie;

e) clasificarea şi ordonarea riscurilor de corupţie.

ART. 26

(1) Estimarea nivelului de probabilitate se realizează prin aprecierea şanselor de materializare a riscurilor de corupţie în cadrul activităţilor structurii, utilizând informaţiile şi analizele colectate în etapa de identificare şi descriere a riscurilor.

(2) În scopul arătat la alin. (1), membrii comisiei şi/sau, după caz, coordonatorii unităţilor de muncă determină şi consemnează în Fişa de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie nivelul de probabilitate, utilizând o scală de evaluare în 5 trepte, corespunzător valorilor şi indicatorilor descriptivi asociaţi acestora, prevăzuţi în anexa nr. 6.

ART. 27

Estimarea impactului global al unui risc de corupţie constituie activitatea de cuantificare a efectelor posibile ale acestuia asupra obiectivelor, activităţilor, sarcinilor sau rezultatelor aşteptate ale structurii, corespunzător următoarelor componente/dimensiuni:

a) impact asupra nivelului de performanţă a activităţilor şi obţinerea rezultatelor aşteptate;

b) impact asupra calendarului activităţilor ori întârzieri posibile în termenul de realizare a obiectivelor activităţii;

c) consecinţe exprimate în termeni de buget;

d) consecinţe în planul imaginii instituţiei.

ART. 28

Pentru determinarea impactului riscurilor de corupţie, membrii comisiei au următoarele responsabilităţi:

a) stabilirea tuturor dimensiunilor posibile ale impactului global, pentru fiecare risc de corupţie identificat conform art. 19;

b) stabilirea, sub formă procentuală, pentru dimensiunile identificate conform lit. a), a importanţei relative a fiecăreia în cadrul impactului global;

c) estimarea şi consemnarea în Fişa de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie a impactului global în cazul materializării, utilizând indicatorii descriptivi conform Scalei de estimare a impactului global al riscului, prevăzută în anexa nr. 7, asociaţi dimensiunilor prevăzute la art. 27.

ART. 29

(1) Membrii comisiei şi/sau coordonatorii unităţilor de muncă, după caz, evaluează dacă măsurile de prevenire/control care se adresează riscurilor de corupţie identificate au fost proiectate corespunzător şi puse în practică în mod eficient.

(2) Pentru îndeplinirea prevederilor alin. (1), membrii comisiei şi/sau coordonatorii unităţilor de muncă, după caz, cuantifică şi consemnează în Fişa de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie nivelul perceput de eficacitate a fiecărei măsuri de prevenire/control existente, utilizând corespondenţa prevăzută în anexa nr. 8.

ART. 30

(1) Membrii comisiei calculează nivelul de expunere la riscuri de corupţie, constând în produsul dintre valorile probabilităţii şi impactului global, completând valoarea rezultată în Fişa de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie.

(2) Utilizând scala de evaluare a expunerii la riscuri de corupţie şi corespondenţa asociată intersecţiei valorilor impactului şi probabilităţii, prevăzute în anexa nr. 9, membrii comisiei stabilesc şi consemnează în Fişa de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie prioritatea de intervenţie.

ART. 31

Pe baza priorităţii de intervenţie, în ordinea valorii nivelului de expunere, membrii comisiei clasifică şi ordonează riscurile de corupţie în următoarele categorii:

a) riscuri minore, care pot fi considerate tolerabile şi inerente activităţilor Ministerului Educaţiei Naţionale/structurii, faţă de care nu este necesară adoptarea unor măsuri suplimentare, ci doar aplicarea celor existente;

b) riscuri moderate, care pot fi monitorizate sau controlate, prin creşterea eficacităţii măsurilor existente ori, după caz, prin adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire/control;

c) riscuri înalte, caracterizate, simultan, cu o mare probabilitate de apariţie şi cu o gravitate foarte mare a impactului, care necesită concentrarea atenţiei conducerii structurii pentru adoptarea/implementarea unor măsuri urgente de prevenire/control adecvate.



SECŢIUNEA a 5-a

Determinarea şi implementarea măsurilor de prevenire/control al riscurilor de corupţie



ART. 32

În baza clasificării realizate conform art. 31 şi a rezultatelor activităţilor de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie, membrii comisiei propun măsuri pentru prevenirea/controlul acestora.

ART. 33

(1) Principalele categorii de măsuri de prevenire/control sunt următoarele:

a) măsuri preventive - sunt cele care vizează cauzele identificate şi au ca rezultat limitarea probabilităţii de comitere a unor fapte de corupţie de către un terţ/angajat interesat:

a.1) măsuri de protecţie fizică şi monitorizare a accesului la informaţii, documente ori resurse;

a.2) planificarea şi organizarea în mod transparent şi uşor de verificat a activităţilor şi a modalităţii de adoptare a deciziei: separarea responsabilităţilor, aprobarea activităţii, supervizarea, pregătirea personalului cu rol de coordonare;

a.3) supervizarea documentelor întocmite şi a performanţelor individuale ale personalului;

a.4) separarea atribuţiilor de autorizare, înregistrare ori revizuire pentru a fi evitate riscurile de corupţie;

a.5) asigurarea comunicării adecvate către terţi a obligaţiilor de conduită a personalului;

a.6) dezvoltarea, comunicarea şi monitorizarea aplicării de proceduri clare în activitatea curentă;

a.7) promovarea schimbării de atitudine a personalului privind riscurile de corupţie, asigurându-se informarea şi instruirea adecvată privind obligaţiile legale şi măsurile de prevenire/control implementate în vederea minimizării riscurilor de corupţie;

a.8) dezvoltarea de sisteme informatice pentru serviciile oferite;

a.9) promovarea canalelor de sesizare a unor eventuale fapte de corupţie, precum şi a măsurilor de protecţie a personalului stabilite prin Legea nr. 571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii;

b) măsuri realizate în scopul depistării unor eventuale nereguli, după ce riscurile de corupţie s-au materializat:

b.1) realizarea/solicitarea realizării de către structurile competente a unor teste de integritate sau alte activităţi de verificare a respectării normelor legale;

b.2) realizarea de verificări aleatorii ale documentelor şi activităţilor desfăşurate;

b.3) realizarea unor activităţi de control/verificare privind accesul sau implementarea de informaţii în bazele de date;

b.4) activităţi de control de fond ori tematic, activităţi de inventar.

(2) Măsurile suplimentare de prevenire/control se propun în scopul de a reduce probabilitatea de materializare ori de a minimiza impactul riscurilor de corupţie, vizează, cu prioritate, riscurile înalte şi cele moderate şi se înscriu în fişele de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie.

ART. 34

(1) Informaţiile rezultate în urma implementării prezentei metodologii se includ în Registrul riscurilor de corupţie, care se întocmeşte de către comisie, conform modelului prevăzut în anexa nr. 10, şi se aprobă de către conducătorul structurii Ministerului Educaţiei Naţionale, cuprinzând responsabilităţi pentru toate nivelurile ierarhice ale acesteia.

(2) După aprobare, un exemplar al Registrului riscurilor de corupţie, câte un exemplar al fişelor de identificare şi descriere a riscurilor de corupţie, precum şi al raportului prevăzut la art. 18 se transmit Ministerului Educaţiei Naţionale/inspectoratelor şcolare, după caz.

ART. 35

În baza documentelor transmise de către structurile Ministerului Educaţiei Naţionale şi a altor informaţii privind manifestarea corupţiei în cadrul acestora, Comisia Naţională de Prevenire a Actelor de Corupţie în Educaţie întocmeşte şi actualizează Raportul privind riscurile şi vulnerabilităţile la corupţie în activitatea Ministerului Educaţiei Naţionale.



SECŢIUNEA a 6-a

Monitorizarea şi revizuirea riscurilor de corupţie



ART. 36

Activitatea de monitorizare şi cea de revizuire a riscurilor de corupţie se realizează anual de către structurile Ministerului Educaţiei Naţionale, în scopul de a asigura eficacitatea procesului de management al riscurilor de corupţie, respectiv pentru a formula recomandări privind măsuri de prevenire/control.

ART. 37

(1) Monitorizarea riscurilor de corupţie se realizează de către comisie, la nivelul structurii unde aceasta este constituită, respectiv de către Ministerul Educaţiei Naţionale.

(2) În vederea realizării activităţii de monitorizare, anual, până la 1 decembrie, responsabilii de risc stabiliţi în Registrul riscurilor de corupţie transmit consilierilor pentru integritate rapoarte de evaluare cantitative şi calitative privind implementarea măsurilor de prevenire/control al riscurilor de corupţie, care conţin cel puţin următoarele informaţii:

a) indicatori cantitativi aferenţi măsurilor propuse pentru prevenirea/controlul riscurilor de corupţie;

b) modificările intervenite în privinţa valorilor de expunere la riscuri de corupţie, corespunzătoare nivelurilor de probabilitate şi impact;

c) informaţii privind fapte de corupţie sesizate ori constatate în cadrul domeniului de activitate;

d) propuneri de măsuri suplimentare de prevenire/control al riscurilor de corupţie;

e) modificări semnificative intervenite în privinţa reglementărilor specifice activităţilor desfăşurate, de natură a genera analize suplimentare privind eventuale noi riscuri de corupţie.

(3) În situaţia apariţiei unor riscuri noi de corupţie, respectiv a unor informaţii care pot să modifice nivelul de expunere ori să afecteze eficacitatea activităţii de prevenire/control, membrii comisiei întocmesc în mod corespunzător fişele de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie, reluând etapele aferente prevăzute în prezenta metodologie.

ART. 38

(1) Pe baza documentelor rezultate în urma aplicării măsurilor prevăzute la art. 37, comisia întocmeşte Raportul de monitorizare a riscurilor de corupţie la nivelul Ministerului Educaţiei Naţionale/structurii.

(2) Activitatea de monitorizare de la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar se finalizează prin adoptarea unui registru revizuit la nivelul inspectoratelor şcolare. Acesta va fi transmis Ministerului Educaţiei Naţionale până la data de 1 februarie a fiecărui an, împreună cu documentele ce au stat la baza revizuirii acestuia.

(3) Activitatea de monitorizare la nivelul structurilor subordonate/coordonate, altele decât cele de la alin. (2), se finalizează prin adoptarea unui registru revizuit, care se transmite Ministerului Educaţiei Naţionale până la data de 1 februarie a fiecărui an, împreună cu documentele ce au stat la baza revizuirii acestuia.

(4) Activitatea de monitorizare la nivelul Ministerului Educaţiei Naţionale se finalizează prin adoptarea unui registru revizuit până la data de 1 martie a fiecărui an, împreună cu documentele ce au stat la baza revizuirii acestuia.

ART. 39

Structurile Ministerului Educaţiei Naţionale la nivelul cărora se produc incidente de integritate transmit Ministerului Educaţiei Naţionale, în termen de 60 de zile de la luarea la cunoştinţă, următoarele documente:

a) fişa de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie şi Registrul revizuit, corespunzător riscului materializat;

b) un raport al şefului nemijlocit al angajatului care a comis fapta, avizat de şeful ierarhic, conţinând informaţii privind măsurile de control adoptate ulterior incidentului de integritate şi de prevenire a unor incidente similare, precum şi aprecieri privind cauzele care au stat la baza comiterii faptei.

ART. 40

(1) În vederea evaluării impactului aplicării prezentei metodologii, a stadiului de implementare a măsurilor de prevenire/control al riscurilor de corupţie ori a recomandărilor formulate, Comisia Naţională de Prevenire a Actelor de Corupţie în Educaţie de la nivelul Ministerului Educaţiei Naţionale, cu sprijinul Direcţiei Generale Anticorupţie, întocmeşte rapoarte anuale de monitorizare.

(2) Rapoartele prevăzute la alin. (1) se întocmesc pe baza informaţiilor transmise de structurile Ministerului Educaţiei Naţionale, potrivit prezentei metodologii, precum şi a informaţiilor rezultate din implementarea unei aplicaţii informatice de monitorizare a riscurilor de corupţie contractată de către Ministerul Educaţiei Naţionale în cadrul proiectului PODCA "Prevenirea corupţiei în educaţie prin informare, formare şi responsabilizare", SMIS 30342.



SECŢIUNEA a 7-a

Reevaluarea riscurilor de corupţie



ART. 41

Atunci când la nivelul structurilor Ministerului Educaţiei Naţionale se constată recurenţa unor forme de manifestare a corupţiei, Ministerul Educaţiei Naţionale poate solicita sprijinul Direcţiei Generale Anticorupţie pentru realizarea de misiuni de reevaluare.

ART. 42

(1) Misiunile de reevaluare se realizează în scopul identificării eventualelor disfuncţionalităţi privind managementul riscurilor de corupţie şi al formulării unor recomandări de măsuri de prevenire/control în domeniul de activitate evaluat.

(2) Ministerul Educaţiei Naţionale planifică şi realizează activitatea de reevaluare, constând în:

a) interviuri realizate de personalul de specialitate;

b) sondaj de opinie, pe un eşantion reprezentativ de angajaţi;

c) focus grup, realizat cu participarea personalului structurii ori a altor factori interesaţi;

d) analiza documentelor realizate conform prezentei metodologii şi a eficacităţii activităţilor de prevenire/control privind riscurile de corupţie.

ART. 43

(1) Misiunea de reevaluare se realizează prin:

a) analiza şi evaluarea documentelor întocmite de către structurile Ministerului Educaţiei Naţionale, conform prezentei metodologii, în scopul cunoaşterii activităţilor, proceselor ori procedurilor ce urmează a fi evaluate;

b) analiza cazuisticii de corupţie înregistrate în domeniul de activitate;

c) stabilirea obiectivelor misiunii şi a instrumentelor ce urmează a fi utilizate pentru reevaluarea riscurilor de corupţie;

d) planificarea activităţilor, întâlnirilor, discuţiilor ori interviurilor cu personalul din cadrul domeniului evaluat ori a celorlalte metode ce urmează a fi utilizate;

e) realizarea vizitelor de reevaluare;

f) analiza şi prelucrarea informaţiilor rezultate în urma vizitelor de reevaluare;

g) realizarea raportului de reevaluare.

(2) Raportul de reevaluare trebuie să cuprindă cel puţin următoarele elemente:

a) scopul şi obiectivele misiunii de reevaluare;

b) datele de identificare a misiunii: structura Ministerului Educaţiei Naţionale care face obiectul misiunii, echipa, durata misiunii de reevaluare;

c) metodologia de realizare a reevaluării: documentarea, metodele, tehnicile şi instrumentele utilizate;

d) documentele evaluate ori cele întocmite în cursul misiunii de reevaluare;

e) constatările rezultate;

f) raţionamentele şi deducţiile formulate;

g) concluzii şi recomandări de măsuri de prevenire/control al riscurilor de corupţie.

ART. 44

Rapoartele de monitorizare şi rapoartele de reevaluare realizate se prezintă conducerii Ministerului Educaţiei Naţionale, respectiv structurilor, în vederea dispunerii măsurilor destinate să îmbunătăţească procesul de management al riscurilor de corupţie.



CAPITOLUL III

Dispoziţii finale



ART. 45

În vederea prevenirii faptelor de corupţie, personalul de conducere din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale/structurilor subordonate/coordonate are următoarele responsabilităţi:

a) implementează prezenta metodologie şi aplică măsurile de prevenire şi control al riscurilor la corupţie;

b) solicită sprijinul instituţiilor specializate cu privire la măsurile ce pot fi dispuse pentru prevenirea faptelor de corupţie din domeniul de competenţă;

c) asigură participarea personalului din subordine la activităţile de informare şi de instruire anticorupţie organizate de Ministerul Educaţiei Naţionale;

d) sprijină membrii Comisiei Naţionale de Prevenire a Actelor de Corupţie în Educaţie din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale în realizarea studiilor de caz cu privire la faptele de corupţie săvârşite de personalul angajat;

e) furnizează documente referitoare la organizarea şi funcţionarea structurii, precum şi alte date necesare pentru pregătirea activităţilor de prevenire a faptelor de corupţie;

f) promovează campaniile anticorupţie iniţiate de Comisia Naţională de Prevenire a Actelor de Corupţie în Educaţie, prin postarea acestora la avizier şi pe prima pagină a site-urilor proprii de internet şi intranet.

ART. 46

Documentaţia privind implementarea prezentei metodologii se păstrează de către consilierul pentru integritate, pentru a fi disponibilă în cazul evaluării activităţii de management al riscurilor de corupţie.

ART. 47

Aplicaţia informatică de monitorizare a riscurilor de corupţie, realizată în cadrul proiectului PODCA "Prevenirea corupţiei în educaţie prin informare, formare şi responsabilizare", SMIS 30342, se gestionează la nivelul Ministerului Educaţiei Naţionale şi al structurilor sale.

ART. 48

În vederea implementării prezentei metodologii, Ministerul Educaţiei Naţionale poate colabora cu Agenţia Naţională de Integritate, Direcţia Generală Anticorupţie, asociaţiile care au ca obiect de activitate prevenirea corupţiei sau transparenţa în educaţie, precum şi cu alte instituţii specializate.

ART. 49

Anexele nr. 1 - 10 fac parte integrantă din prezenta metodologie.











ANEXA 1

la metodologie



FIŞĂ

pentru stabilirea sarcinilor, responsabilităţilor şi planificarea activităţii Comisiei pentru prevenirea actelor de corupţie în educaţie



| Denumirea structurii Ministerului Educaţiei Naţionale | Data începerii |

| | activităţii: |

||_|

| Domeniile de activitate evaluate: |

| - |

| - |

||

| Componenţa Comisiei pentru prevenirea actelor de corupţie în educaţie |

||

|Nr. | Numele şi prenumele | Direcţia/ | Funcţia | Categoria de membru*) |

|crt.| | Departamentul | | |

||_|_|_|_|

| Sarcinile şi responsabilităţile membrilor Comisiei pentru prevenirea actelor |

| de corupţie în educaţie |

||

| Etapa de identificare şi descriere a riscurilor de corupţie |

||

|Nr. crt.| Numele şi | Sarcini şi | Documente consultate, |Termene|

| | prenumele | responsabilităţi | redactate ori colectate| |

||_|||_|

| | | | | |

| | |||_|

| | | | | |

||_|||_|

| Etapa de evaluare a riscurilor de corupţie |

||

|Nr. crt.| Numele şi | Sarcini şi | Documente consultate, |Termene|

| | prenumele | responsabilităţi | redactate ori colectate| |

||_|||_|

| | | | | |

| | |||_|

| | | | | |

||_|||_|

| Etapa de determinarea şi implementare a măsurilor de prevenire/control al |

| riscurilor de corupţie |

||

|Nr. crt.| Numele şi | Sarcini şi | Documente consultate, |Termene|

| | prenumele | responsabilităţi | redactate ori colectate| |

||_|||_|

| | | | | |

| | |||_|

| | | | | |

||_|||_|

*) Se vor menţiona, după caz: conducătorul Comisiei pentru prevenirea actelor de corupţie în educaţie; consilier pentru integritate/etică, membru al Comisiei pentru prevenirea actelor de corupţie în educaţie, şef coordonator al unităţii de muncă.



ANEXA 2

la metodologie



Chestionar pentru identificarea ameninţărilor/riscurilor de corupţie (ghid de interviu pentru conducerea structurii/componentelor, exclusiv coordonatorii unităţilor de muncă)



| Dată: |

||

| Structură: |

||

| Unitate de muncă/post: |

||

| La ce ameninţări/riscuri de corupţie consideraţi că sunteţi expus |

| dumneavoastră ori colegii în cadrul activităţii? |

||

| ............................................................................ |

| ............................................................................ |

| ............................................................................ |

||

| Ce vulnerabilităţi la corupţie ar putea exista în planul reglementării, |

| planificării, organizării, desfăşurării şi controlului activităţii |

| dumneavoastră ori în cel al formării sau instruirii dumneavoastră/colegilor? |

||

| ............................................................................ |

| ............................................................................ |

| ............................................................................ |

||

| Care credeţi că ar fi probabilitatea ca aceste vulnerabilităţi să se |

| manifeste în cazul existenţei unui interes de săvârşire a unei fapte de |

| corupţie? (alegeţi un singur răspuns şi argumentaţi). |

||

| _ |

| |_| înaltă, deoarece |

| ............................................................................ |

| _ |

| |_| medie, deoarece |

| ............................................................................ |

| _ |

| |_| scăzută, deoarece |

| ............................................................................ |

||

| Cum ar putea acţiona, ce demersuri ar trebui să întreprindă ori ce modalităţi|

| concrete ar putea utiliza cineva interesat să exploateze aceste |

| vulnerabilităţi pentru a săvârşi o faptă de corupţie? |

||

| ............................................................................ |

| ............................................................................ |

| ............................................................................ |

||

| Ce efecte ar putea avea în activitatea dumneavoastră materializarea |

| riscurilor de corupţie (săvârşirea unei fapte de corupţie)? |

||

| ............................................................................ |

| ............................................................................ |

| ............................................................................ |

||

| Ce măsuri sunt aplicate actualmente pentru eliminarea sau controlul |

| riscurilor de corupţie? |

||

| ............................................................................ |

| ............................................................................ |

||

| Pentru a preveni materializarea riscurilor de corupţie, ce soluţii/măsuri |

| credeţi că sunt posibile/aplicabile în domeniul dumneavoastră de activitate? |

||

| ............................................................................ |

| ............................................................................ |

||

| Au existat cazuri de corupţie (ori suspiciuni de acest gen) în cadrul |

| domeniului de activitate gestionat sau în domenii de activitate similare din |

| alte instituţii? |

||

| ............................................................................ |

| ............................................................................ |

| ............................................................................ |

||

| Au încercat terţii să influenţeze deciziile vreunui angajat al structurii? |

||

| ............................................................................ |

| ............................................................................ |

| ............................................................................ |

||

| Conducerea este la curent cu eventuale acuzaţii de corupţie care afectează |

| instituţia, un domeniu specific de activitate, anumite categorii de personal |

| ori chiar angajaţi precis identificabili (prin intermediul modalităţilor de |

| comunicare formală sau informală cu actuali sau foşti angajaţi, cu |

| reprezentanţii organelor de control intern, cu beneficiari interni sau |

| externi ai serviciilor publice furnizate de către instituţie). |

||

| ............................................................................ |

| ............................................................................ |

| ............................................................................ |

||

| Este asigurată transparenţa procesului de adoptare a deciziilor, prin |

| operaţiuni de verificare, raportare şi alocare explicită a |

| responsabilităţilor sau prin furnizarea unei documentaţii complete şi clare? |

||

| ............................................................................ |

| ............................................................................ |

| ............................................................................ |

||

| Există cerinţa de a ţine o evidenţă clară, scrisă, a procesului de adoptare a|

| deciziei, care să poată fi verificată de către o autoritate de auditare ori |

| control? |

||

| ............................................................................ |

| ............................................................................ |

| ............................................................................ |

||

| Precizaţi specificul programelor ori măsurilor de control stabilite şi puse |

| în practică pentru a elimina/reduce riscurile specifice de corupţie pe care |

| unitatea le-a identificat, precum şi modul în care aceasta monitorizează şi |

| reevaluează aceste programe şi controale. |

||

| ............................................................................ |

| ............................................................................ |

| ............................................................................ |

||

| Precizaţi, pentru o structură având mai multe locaţii de desfăşurare a |

| activităţii. |

||

| 1. natura şi amploarea activităţii de monitorizare a locaţiilor sau a |

| segmentelor de activitate operaţionale |

| |

| ............................................................................ |

| ............................................................................ |

| ............................................................................ |

| 2. dacă există locaţii sau segmente de activitate în cazul cărora este mult |

| mai probabil ca riscurile de corupţie să existe/să se manifeste |

| |

| ............................................................................ |

| ............................................................................ |

| ............................................................................ |

||

| Dacă şi în ce modalităţi concrete conducerea comunică angajaţilor punctele |

| sale de vedere ori aşteptările cu privire la practicile corecte de lucru şi |

| comportamentul etic (riscurile de corupţie sunt sensibil reduse atunci când |

| managementul demonstrează şi comunică importanţa valorilor şi a |

| comportamentului etic). |

||

| ............................................................................ |

| ............................................................................ |

| ............................................................................ |

||



ANEXA 3

la metodologie



FIŞĂ

de analiză a activităţilor vulnerabile la corupţie



| Denumirea structurii: |

||

| Denumirea unităţii de muncă: |

||

| Data elaborării: | Responsabil cu elaborarea: | Data revizuirii: |

||||



| Domenii de | Activităţi vulnerabile, conform| Sarcini (zilnice, |

| activitate | art. 16 din metodologie | săptămânale sau ocazionale)|

||||

| | | |

| | ||

| | | |

| | ||

| | | |

||||

| | | |

| | ||

| | | |

| | ||

| | | |

||||



|Nr. |Documente întocmite |Conţinutul |Periodicitatea|către cine - ce |

|crt.|frecvent în cadrul |documentelor|întocmirii |structură - îl |

| |activităţilor | |acestora |transmite/de la cine - |

| | | | |ce structură - îl |

| | | | |primeşte |

||||||

| | | | | |

||||||

| | | | | |

||||||

| | | | | |

||||||



|Nr. | Unităţile/Compartimentele (interne| Natura relaţiilor de | Cadrul legal |

|crt.| ori externe structurii) cu care se| colaborare | al cooperării|

| | colaborează pentru realizarea | (activităţile | |

| | sarcinilor | desfăşurate în comun)| |

||_|||

| | | | |

||_|||

| | | | |

||_|||

| | | | |

||_|||



|Nr. | Materiale, instrumente, mijloace tehnice şi auto utilizate pentru |

|crt.| îndeplinirea sarcinilor |

||_|

| | |

||_|



ANEXA 4

la metodologie



FIŞĂ

de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie



| Denumirea structurii Ministerului Educaţiei Naţionale: |

||

| Denumirea unităţii de muncă: |

||

| Activitatea vulnerabilă conform art. 16 din metodologie: |

||

| Data elaborării: | Membru al Comisiei pentru prevenirea | Data revizuirii: |

| | actelor de corupţie în educaţie/ | |

| | coordonator al unităţii de muncă: | |

||||





| Descrierea riscului (ameninţarea): |

| ............................................................................ |

||

| Categorii de personal expuse riscului: |

| ............................................................................ |

||

| Cauze/Vulnerabilităţi ce determină riscul: |

| - cauze din domeniul reglementărilor |

| ............................................................................ |

| - slăbiciuni la nivelul capacităţii de prevenire/control al riscului |

| ............................................................................ |

| - surse de ameninţare |

| ............................................................................ |

| - particularităţi privind cultura organizaţională şi caracteristici privind |

| resursele umane |

| ............................................................................ |

||

| Efectele/Consecinţele probabile la nivelul obiectivelor/activităţilor |

| structurii: |

| ............................................................................ |

||





| # | | | | |

| Nivelul | Probabilitate | Impact global | Expunere | Prioritatea*2)|

| riscului | (P)*1) | (IG) | (P x IG) | (1, 2 sau 3) |

| ||||_|

| | | # | | |

| | | | | |

|_||||_|

|Componente/| Importanţa relativă| Impact | Importanţa relativă x |

|Dimensiuni | a componentelor*3) | (de la 1 la 5)*4)| impact |

|de impact | (%) | | |

|_||||

| 1. | | | |

|_||||

| 2. | | | |

|_||||

| n. | | | |

|_||||

| | | / | |

| TOTAL | Σ[1,n] 100% | | Σ[1,n] = Impact Global |

| | | | (IG)*5) |

|_||||





| Măsuri de prevenire/control existente, aplicate| Eficienţa măsurilor*6) |

| în prezent | |

||_|

| 1. | |

||_|





| Măsuri de prevenire/control suplimentare | Responsabil de risc |

| propuse pentru prevenirea/controlul riscului | |

||_|

| 1. | |

||_|

*1) Se acordă un scor de la 1 la 5 conform anexei nr. 6 la metodologie.

*2) Conform anexei nr. 9 la metodologie.

*3) Fiecărei componente/dimensiuni de impact i se alocă un procentaj referitor la importanţă, astfel încât suma procentajelor alocate componentelor să fie 100%.

*4) Se acordă un scor de la 1 la 5 conform anexei nr. 7 la metodologie.

*5) Valoarea rezultată se va trece în rubrica corespunzătoare impactului global (IG).

*6) Valoarea eficienţei măsurilor se determină conform anexe nr. 8 la metodologie.



Câmpurile aferente casetelor gri deschis au fost marcate cu #.

Câmpul aferent casetei gri închis a fost marcat cu /.



1. NOTĂ:

Metodologia furnizează instrumente-suport pentru stabilirea cauzelor unui risc de corupţie (analiza cadrului normativ, analiza incidentelor de integritate, analiza eficacităţii sistemului de control intern/managerial al structurii etc.), fiind necesar ca pentru fiecare ameninţare descrisă să fie surprins contextul de desfăşurare a acelei activităţi care ar putea permite manifestarea acesteia.

Pentru a structura activitatea de descriere a cauzelor/vulnerabilităţilor, comisiile pentru prevenirea actelor de corupţie în educaţie vor avea în vedere următoarele:

- cauze din domeniul reglementărilor (inclusiv procedurile) aplicabile activităţii: multe dintre riscuri îşi au cauza în lipsa procedurilor, de multe ori fiind invocată ca explicaţie pentru materializarea riscurilor de corupţie necunoaşterea sau ambiguitatea unor reguli. În acest context trebuie identificate toate normele şi procedurile aplicabile domeniului care prezintă elemente de vulnerabilitate şi care pot fi exploatate sau interpretate subiectiv, astfel încât riscurile descrise să se producă;

- slăbiciuni la nivelul capacităţii de prevenire/control al riscului: sunt frecvente cazurile în care circumstanţele care favorizează apariţia unor riscuri ţin de un control defectuos al activităţii. Orice conducător al unei structuri din Ministerul Educaţiei Naţionale trebuie să se asigure că domeniul de care este responsabil funcţionează, iar personalul trebuie să aibă convingerea că activitatea acestuia este supravegheată. În procesul de analiză a riscurilor de corupţie este esenţial să fie identificate particularităţile care determină vulnerabilitatea sistemului de control intern/managerial, fie pentru că măsurile nu sunt bine cunoscute de către cei care ar trebui să le aplice, fie pentru că acestea nu sunt aplicate în mod consecvent, fie că ele nu pot răspunde în totalitate situaţiilor de risc (capacitate redusă de aplicare a măsurilor de prevenire/control);

- surse de ameninţare - persoane, de regulă, din exteriorul instituţiei care prezintă un interes ridicat pentru obţinerea unor avantaje prin presiuni la nivelul angajaţilor: presiuni politice, presiuni ierarhice, interes ridicat din partea unor grupuri infracţionale, contactul cu publicul interesat de un serviciu sau de a scăpa de aplicarea unei sancţiuni, interesul comercial ridicat al unui serviciu public (de exemplu, un contract de achiziţie, o autorizaţie, un permis), prezenţa permanentă a intermediarilor sau reprezentanţilor unor societăţi comerciale în interacţiunea cu angajaţii etc.;

- particularităţi privind cultura organizaţională şi caracteristici privind resursele umane: carenţe educaţionale ori de conştientizare (lipsa cunoştinţelor privind faptele de corupţie, toleranţa unor comportamente non-etice care nu sunt percepute a reprezenta o problemă), cauze sociale (lipsa unei locuinţe, nivel scăzut de salarizare), cunoştinţe insuficiente privind reglementările, procedurile ori regulile aplicabile etc., conştientizare insuficientă a măsurilor de control ce sunt aplicate etc.



ANEXA 5

la metodologie



RAPORT-MODEL

de evaluare a cadrului normativ aplicabil domeniului de activitate vizat



|Domeniu de | |

|activitate/ | |

|Unitate de muncă| |

||_|

|Nr. |Denumirea, | Evaluarea şi obiecţiile de fond asupra conţinutului actului |

|crt.|emitentul | normativ |

| |şi |_|

| |categoria |Numărul |Text |Elemente/ |Ameninţări de |Recomandări|

| |actului |articolului|(extras |Factori |corupţie |şi |

| |normativ | |din actul|potenţiali |(fapte posibile|concluzii |

| | | |normativ |de |ce pot fi | |

| | | |evaluat) |manifestare|generate de | |

| | | | |a corupţiei|actuala | |

| | | | | |reglementare) | |

||_|_|_|_|_|_|

| | | | | | | |

||_|_|_|_|_|_|

| | | | | | | |

||_|_|_|_|_|_|

| | | | | | | |

||_|_|_|_|_|_|

| | | | | | | |

||_|_|_|_|_|_|

| | | | | | | |

||_|_|_|_|_|_|

| | | | | | | |

||_|_|_|_|_|_|

| | | | | | | |

||_|_|_|_|_|_|

| | | | | | | |

||_|_|_|_|_|_|

| | | | | | | |

||_|_|_|_|_|_|



ANEXA 6

la metodologie



SCALĂ DE ESTIMARE

a probabilităţii de materializare a riscurilor de corupţie



| Factor |Scor| Descriere | Indicatori |

|_||||

| aproape | 5 | cel mai | • este de aşteptat să| Riscul de corupţie |

| sigur | | probabil se | apară în marea | este prezent în mod |

| | | va concretiza| majoritate a | constant, din cauza |

| | | > 80% şanse | circumstanţelor | deficienţelor de |

| | | de apariţie | profesionale; | organizare, |

| | | | • se va întâmpla fără| planificare, control, |

| | | | îndoială, eventual | supraveghere, |

| | | | frecvent; | instruire ori formare |

| | | | • iminentă. | a personalului şi |

|_|||| modului în care este |

| probabil | 4 | şansă | • va apărea probabil | conceput ori aplicat |

| | | considerabilă| în multe circumstanţe| cadrul legal de |

| | | de apariţie; | profesionale; | desfăşurare a |

| | | nu este | • se va întâmpla | activităţii. |

| | | neobişnuit | probabil, dar nu va | |

| | | 61% - 80% | reprezenta o problemă| |

| | | şanse | persistentă pentru | |

| | | | domeniul de | |

| | | | activitate; | |

| | | | • s-a mai întâmplat | |

| | | | în trecut. | |

|_||||_|

| posibil | 3 | producerea sa| • ar putea apărea în | Riscul de corupţie |

| | | poate fi | anumite circumstanţe | poate apărea câteodată|

| | | avută în | profesionale; | (cauzele putând fi |

| | | vedere 41% - | • se poate întâmpla | reprezentate de |

| | | 60% şanse de | ocazional; | deficienţe în |

| | | materializare| • s-a întâmplat în | desfăşurarea |

| | | | altă parte, într-un | activităţii, erori în |

| | | | domeniu de activitate| înţelegerea ori |

| | | | similar. | aplicarea procedurilor|

| | | | | de lucru specifice |

| | | | | etc.). |

|_||||_|

| foarte | 2 | minimă, dar | • poate apărea doar | Riscul de corupţie nu |

| puţin | | nu | în circumstanţe | apare decât rar, în |

| probabil | | imposibilă; | profesionale | condiţii excepţionale |

| | | nu este | excepţionale; | de desfăşurare a |

| | | cunoscut să | • nu este de aşteptat| activităţii. |

| | | se fi produs | să se întâmple; | |

| | | 21% - 40% | • nu a fost semnalată| |

| | | şanse de | în domeniul de | |

| | | apariţie | activitate. | |

|_|||| |

| improbabil| 1 | practic | • este probabil să nu| |

| | | imposibilă; | apară niciodată; | |

| | | nu a apărut | • foarte puţin | |

| | | niciodată | probabil să se | |

| | | 0% - 20% | întâmple vreodată. | |

|_||||_|



ANEXA 7

la metodologie



SCALĂ DE ESTIMARE

a impactului global al riscului



| Factor |Scor| Indicatori |

|_||_|_|

| major/ | 5 | • imposibilitate de îndeplinire a | Riscul de corupţie |

| critic | | obiectivelor stabilite pentru | contribuie direct la |

| | | domeniul de activitate; | apariţia sau |

| | | • deteriorarea pe termen lung a | proliferarea faptelor |

| | | eficienţei activităţii, întârzieri | de corupţie, la |

| | | majore în derularea activităţilor | facilitarea ori |

| | | planificate (mai mult de 6 luni); | determinarea |

| | | • pierderi financiare severe pentru | personalului să comită|

| | | înlocuirea ori instruirea | asemenea fapte. |

| | | personalului, schimbarea | |

| | | procedurilor de desfăşurare a | |

| | | activităţii, achiziţii neplanificate| |

| | | de mijloace tehnice etc., | |

| | | reprezentând 25% şi mai mult din | |

| | | bugetul anual alocat instituţiei; | |

| | | • publicitate negativă la nivel | |

| | | internaţional, implicarea factorilor| |

| | | politici de la nivel central ori | |

| | | instituţional pentru gestionarea | |

| | | situaţiei create. | |

|_||_| |

| ridicat | 4 | • impact semnificativ asupra | |

| | | obiectivelor domeniului afectat, | |

| | | afectarea eficienţei acesteia; | |

| | | • perturbarea pe termen mediu a | |

| | | activităţii, întârzieri | |

| | | semnificative privind desfăşurarea | |

| | | în condiţii normale a activităţii | |

| | | (între 3 - 6 luni); | |

| | | • pierderi financiare majore pentru | |

| | | instituţie; | |

| | | • publicitate negativă la nivel | |

| | | naţional, pierderea încrederii din | |

| | | partea beneficiarilor serviciilor | |

| | | publice. | |

|_||_|_|

| moderat | 3 | • obiective profesionale atinse | Riscul de corupţie |

| | | parţial, afectarea semnificativă a | poate genera parametri|

| | | eficienţei acesteia; | favorizanţi pentru |

| | | • perturbarea pe termen scurt a | apariţia sau |

| | | activităţii; | proliferarea faptelor |

| | | • pierderi financiare semnificative | de corupţie. |

| | | pentru instituţie (cel puţin 10% din| |

| | | buget); | |

| | | • o anumită publicitate negativă la | |

| | | nivel local. | |

|_||_|_|

| redus | 2 | • impact minor asupra atingerii | Riscul de corupţie |

| | | obiectivelor profesionale; | contribuie puţin ori |

| | | • întreruperea neglijabilă, | deloc la apariţia sau |

| | | nesemnificativă a desfăşurării | proliferarea faptelor |

| | | activităţii; | de corupţie. |

| | | • pierderi financiare moderate | |

| | | pentru instituţie (5% sau mai mult | |

| | | din bugetul alocat); | |

| | | • unele şicane publice izolate, | |

| | | neînsoţite însă de pierderea | |

| | | încrederii. | |

|_||_| |

| foarte | 1 | • impact minimal sau nesemnificativ | |

| redus | | asupra atingerii obiectivelor; | |

| | | • nicio perturbare în privinţa | |

| | | calendarului activităţii; | |

| | | • pierderi financiare | |

| | | nesemnificative ori minimale pentru | |

| | | structură; | |

| | | • susceptibil de a conduce/provoca | |

| | | publicitate negativă. | |

|_||_|_|



ANEXA 8

la metodologie



EVALUAREA MĂSURILOR DE CONTROL AL RISCURILOR DE CORUPŢIE*)



*) Se referă atât la măsurile de control/prevenire existente, cât şi la cele suplimentare propuse. Fiecare măsură de control/prevenire trebuie să răspundă la cele 3 întrebări, iar în funcţie de răspuns va primi un punctaj. Scorul total (I1 + I2 + I3) indică nivelul de eficienţă al măsurii de control/prevenire.





| Întrebarea 1 | Întrebarea 2 | Întrebarea 3 |

||_|_|

| Măsura se adresează | Măsura este bine | Măsura stabilită |

| în mod efectiv | documentată şi comunicată,| este operaţională |

| riscului identificat?| în mod oficial, celor | şi aplicată în |

| | interesaţi sau implicaţi? | mod consecvent? |

_||_|_|

|nu | 1 | 1 | 1 |

|_||_|_|

|parţial| 3 | 2 | 2 |

|_||_|_|

|da | 6 | 3 | 3 |

|_||_|_|

| I1| I2| I3|

||_|_|





| Nivel | Scor | Descriere |

| | (I1 + I2 + I3) | |

|_|_||

| ineficient| 3 | În cel mai bun caz, măsura se adresează |

| | | riscurilor, dar nu este bine documentată sau |

| | | aplicată; în cel mai rău caz, măsura nu se |

| | | adresează cu adevărat riscului vizat, nefiind |

| | | nici documentată şi nici aplicată. |

|_|_||

| redus/slab| 4 | Măsura se adresează riscului, cel puţin în parte,|

| | | dar documentarea şi/sau aplicarea trebuie |

| | | sensibil îmbunătăţite şi adaptate. |

|_|_||

| bun | 5 - 8 | Măsura se adresează riscului, dar documentarea |

| | | şi/sau aplicarea trebuie îmbunătăţite. |

|_|_||

| foarte bun| 9 - 12 | Măsura se adresează riscurilor, este bine |

| | | documentată şi este pusă în aplicare. |

|_|_||



ANEXA 9*)

la metodologie



*) Scala de evaluare este reprodusă în facsimil.



SCALA DE EVALUARE

a expunerii la riscuri de corupţie



Nivel de probabilitate

_

|x |x |# |# |# |

aproape | 5 | 10 | 15 | 20 | 25 |

sigur | | | | | |

5 |_|_|_|_|_|

|x |x |# |# |# |

probabil | 4 | 8 | 12 | 16 | 20 |

4 | | | | | |

|_|_|_|_|_|

|x |x |# |# |# |

posibil | 3 | 6 | 9 | 12 | 15 |

3 | | | | | |

|_|_|_|_|_|

|% |% |% |x |x |

foarte puţin | 2 | 4 | 6 | 8 | 10 |

probabil | | | | | |

2 |_|_|_|_|_|

|% |% |% |% |% |

improbabil | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |

1 | | | | | |

|_|_|_|_|_|

foarte redus moderat ridicat critic

redus 2 3 4 5 Nivel de impact

1



| | CATEGORII | PRIORITATE | TERMEN |

| | DE RISCURI | | |

|_||||

|# | | | |

| | riscuri | Prioritate 1 | necesită concentrarea atenţiei conducerii |

| | înalte/ | | structurii pentru adoptarea/implementarea |

| | extreme | | unor măsuri urgente de prevenire/control |

| | | | adecvate |

|_||||

|x | | | |

| | riscuri | Prioritate 2 | pot fi monitorizate sau controlate, prin |

| | moderate | | creşterea eficacităţii măsurilor existente |

| | | | sau, după caz, prin adoptarea unor măsuri |

| | | | suplimentare de prevenire/control |

|_||||

|% | | | |

| | riscuri | Prioritate 3 | pot fi tolerate şi vor fi considerate |

| | minore | | inerente activităţilor structurii MEN, |

| | | | faţă de care nu este necesară adoptarea unor |

| | | | măsuri suplimentare, ci doar aplicarea celor |

| | | | existente |

|_||||



Câmpurile aferente casetelor gri închis au fost marcate cu #.

Câmpurile aferente casetelor gri au fost marcate cu x.

Câmpurile aferente casetelor gri au fost marcate cu %.



ANEXA 10

la metodologie



REGISTRUL RISCURILOR DE CORUPŢIE



Partea I - Identificarea, descrierea şi evaluarea riscurilor



|Nr. | Identificarea şi | Evaluarea riscurilor |

|crt.| descrierea riscurilor | |

| | | |

||_|_|

| |Descrierea riscului|Cauze| Parametrii riscului |Măsuri |Aprecierea |

| |(ameninţarea) de | ||existente|măsurilor |

| |corupţie | |Probabilitate|Impact |Expunere |Prioritate | |existente*1)|

| | | | |global |(col. 4 x | | | |

| | | | | |col. 5) | | | |

||_|_|_|_||_|_||

| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 |

||_|_|_|_||_|_||

| 1.| | | | | | | | |

||_|_|_|_||_|_||

| 2.| | | | | | | | |

||_|_|_|_||_|_||

| 3.| | | | | | | | |

||_|_|_|_||_|_||

*1) Valoarea trecută în anexa nr. 4 la metodologie, la "Eficienţa măsurilor".



Partea a II-a - Determinarea şi aplicarea măsurilor de prevenire/control



Semnificaţia coloanelor din tabelul de mai jos este următoarea:

A - Probabilitate

B - Expunere (col. 8 x col. 9)

C - Prioritate



|Nr. |Descrierea |Măsuri |Termen/ |Responsabil(i)| Monitorizare şi revizuire |

|crt.|riscului |suplimentare|Durată de |de risc*3) ||

| |(ameninţarea)|*2) |implementare| | Evaluarea măsurilor | Parametrii |

| |de corupţie | | | | de control | riscului |

| | | | | | | revizuit*4) |

| | | | | |_||

| | | | | |Indicatori |Riscuri de | A |Impact| B | C |

| | | | | |de |corupţie | |global| | |

| | | | | |evaluare*5)|materializate| | | | |

| | | | | | |*6) | | | | |

||_||||_|_|_||_|_|

| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10| 11|

||_||||_|_|_||_|_|

| 1.| | | | | | | | | | |

||_||||_|_|_||_|_|

| 2.| | | | | | | | | | |

||_||||_|_|_||_|_|

| 3.| | | | | | | | | | |

||_||||_|_|_||_|_|

*2) Măsurile de prevenire/control suplimentare, din anexa nr. 4 la metodologie.

*3) Conform anexei nr. 4 la metodologie.

*4) Se determină pentru riscurile de corupţie materializate.

*5) Pentru fiecare măsură de control/prevenire suplimentară propusă, conform anexei nr. 8 la metodologie.

*6) Corespunzător riscului descris.



Figura 1Lex: Registrul riscurilor de corupţie - Partea a II-a



---------------